In Italia dal 2009, vive a Bordighera da tre anni, ha due sorelle e un fratello. Nata in un piccolo paese della Moldavia, la nuova Miss Muretto di Alassio, Liliana Popescu sogna di sfondare nel mondo della moda, ma anche di diventare una valida operatrice turistica. “Sono diplomata in lingue. Parlo inglese, russo, romeno, moldavo e italiano – racconta la 58/ma Miss – Adoro scoprire il mondo e mi piacerebbe tanto viaggiare in giro per il globo. Ho partecipato a Miss Muretto perché volevo divertirmi. Certamente arrivare in finale sarebbe stato il sogno di chiunque. Sono orgogliosa e voglio dedicare questa fascia ai miei genitori”. Liliana Popescu ha avuto la meglio su altre 19 finaliste.

O familie din Republica Moldova a fost implicată într-un grav accident de circulație. Soții împreună cu cei trei copii ai săi se îndreptau spre malul mării. În drum, bărbatul, care conducea mașina, a pierdut controlul volanului și a intrat în plin în standul cu preţuri al unei benzinării, ulterior autoturismul s-a rostogolit de câteva ori, scrie presa italiană.

În urma toți cei patru pasageri au avut de suferit. Doi copii în vârstă de 6 şi 4 ani au fost transportați în stare gravă în spitalul Salesi din orașul Ancona, iar fratele lor de 10 ani şi mama au fost internați în spitalul regional din Torrete. Tatăl în vârstă de 37 de ani a rămas nevătămat.

Ajuns în Torino, am simţit o amărăciune explicabilă, mai şi acutizată de autoblamare. Nu am reuşit să stopez ascendenţa politică a celui care se numeşte Igor Dodon şi care îmi este rudă, într-un fel, din momentul în care s-a căsătorit cu nepoata  mea, Galina. Nu am reuşit să-i pun mintea la cap acestui tânăr, când încă era posibil. Chiar dacă nu susţin comuniştii, nu sînt membru al unui alt partid din simplul motiv că de mulţi ani locuiesc în Italia, deaceea mesajul meu public are exclusiv un caracter personal, către cel care probabil nu mai are mult de trăit şi care distruge tot ce-l înconjoară şi pe toţi cei care l-au iubit vreodată.

Nu voi comenta relaţiile personale dintre Galina şi Igor Dodon, cât de mult nu m-ar ruga presa, deoarece este o chestie intimă şi îi priveşte doar pe ei. Nu voi comenta plecările lui „la vînat fazani” şi apropierea dintre Galina şi prietenul lor de familie Grigore Petrenco, acum 5 ani. Mă uit la fotografiile lui Petrenco şi mezinului, Bogdănel Dodon, şi îmi plînge inima, de durere. Cît de mult îi seamănă! Credeţi că nu ştie Igor Dodon cine e tatăl celui de-al doilea copil? Ştie foarte bine, dar cu diagnoza care o avea acum mai mulţi ani, ce îi mai rămânea să facă? Doar pe la vânătoare să-şi scoată stresul, dacă nu mai avea putere de bărbat. Aşa că nu mai am nici un cuvânt de acuzare în adresa lui Petrenco – viaţa le dirijează singură pe toate, chiar şi destinele omenşti.

Nu ştiu cât timp va mai rezista Galina bolile acestui om, care se acutizează tot mai mult, în ultimii ani. Igor Dodon ascunde de toată lumea că are hepatită cronică virală, încă din 2006, şi este spitalizat tot mai des şi mai des, din cauza acutizărilor. Şi dacă mai adaugi alte boli cronice, mă întreb – ce face Dodon la aceste alegeri? Ce va face el cu hepatita, ce va face cu cancerul inevitabil în lunile apropiate, cu pielonifrita cronică la ambii rinichi, cu impotenţa ş.a.m.d.? Fa avea el chef şi posibilitate să se ocupe de problemele chişinăuienilor, dacă este mereu obsedat de problemele sale de sănătate?

Igore, nu distruge viaţa oamenilor, cum ai distrus viaţa viaţa nepoatei mele, Galina. Te rog mut. Oamenii bolnavi trebuie să stea la spital, nicidecum la Primărie.

Am venit să votez, din Italia

Posted: 6 iunie 2011 by admin in Fluxul de articole

Doresc mult să fie făcute schimbări în capitala Moldovei şi mi-am permis luxul să vin din nou la Chişinău, pentru a nu admite comuniştii la putere, căci graţie „reformelor” lui Voronin am plecat de mai mulţi ani, de acasă, în încercarea de a-mi hrăni familia.

Cunosc specificul campaniilor electorale de aici, dar mai am şi foşti colegi de şcoală şi facultate, care vin cu lux de amănunte. E trist de tot, dar situaţia de incertitudine va continua încă câteva ore. Companiile de prestare a serviciilor gsm numără veniturile, căci de la 6 dimineaţa se apasă intens pe butoane şi se dau indicaţii. E în ordine – ne-m deprins cu numărătoarea inversă a voturilor aici, în Moldova. Eu nu înţeleg altceva: cât timp va dura teatrul absurdului şi declaraţiile gratuite ale anumitor forţe politice?

De fiecare dată, când ieşea la tribună liderul liberal-democraţilor, îmi venea să-i mulţumesc personal pentru „corectitudinea şi sinceritatea” dânsului faţă de colegii din cadrul Alianţei. „Am primit decizia de a-l susţine pe candidatul liberal Dorin Chirtoacă şi acum îi aşteptăm pe colegii noştri în ospeţie, chiar şi aici la sediul partidului, pentru a ne mulţumi pentru acest gest”, – declara aproape de miezul nopţii, 5 iunie, Vlad Filat.

Este OK, mă gândeam. Chiar dacă sondajele arătau din start o victorie pentru candidatul liberal, cel puţin printre cei trei reprezentanţi ai AIE, decizia PLDM a fost una corectă, în opinia mea. Cu întârziere, dar corectă. Dorinţa de a-i mulţumi personal lui Filat pentru „aportul la victoria lui Dorin Chirtoacă” s-a spulberat imediat cum am aflat de la mai mulţi observatori, CUM au votat simpatizanţii PLDM: buletinele de vot pentru consiliul municipal au fost completate „pe nota zece” (sau „pe 5 kg de orez”, deja nu mai contează), în favoarea liberal-democraţilor, în timp ce buletinele de vot pentru candidatul la funcţia de Primar General au rămas… NECOMPLETATE.

Cum am aflat? Foarte simplu – ca şi mine, majoritatea alegătorilor aruncau buletinele de vot completate (destul de lungi, apropo), după ce le îndoiau în două sau chiar în patru. După ora 21.00, la deschiderea urnelor de votare, nu era o problemă pentru numărătorii de voturi şi observatori de tot genul să atragă atenţia la opţiunile alegătorilor. Cel puţin, să verifice cât de sinceri au fost colegii din cadrul Alianţei.

Sper că va fi un al doilea tur, fiindcă ţara care alege comunismul, este sortictă să stea în genunchi. Sper şi la faptul că domnul Filat va lua o atitudine cu adevărat sinceră şi corectă, pentru ca declaraţiile în public ale dânsului să coincidă cu faptele celor care au mai rămas în rândurile PLDM. Sper şi la faptul că cele trei componente se vor împăca şi vor aduce încredere în inimile oamenilor că forţele democratice sunt unite şi vor rezista presiunilor din interior şi din exterior. Încă mai sper…

Măcel moldo-român la Bologna

Posted: 27 aprilie 2011 by admin in Fluxul de articole

O altercaţie violentă între doi cetăţeni moldoveni şi şapte români a avut loc noaptea trecută la Bologna, Italia. Moldovenii au fost arestaţi, iar românii au dat bir cu fugiţii.

Potrivit portalului il resto del carlino, moldovenii au declarat poliţiştilor, care au intervenit la solicitarea unor localnici, că au fost atacaţi de un grup de români care au fugit cu o furgonetă albă. Maşina a fost reţinută de poliţie în scurt timp.

La bordul microbuzului erau şapte persoane de origine română, cu vârstele cuprinse între 26 şi 37 de ani, inclusiv o femeie, care a recunoscut că a intrat în dispută cu moldovenii, însă nu a precizat din ce cauză.

Mai mult, femeia care era în stare de ebrietate i-a insultat pe poliţişti şi a opus rezistenţă.

Tuturor bătăuşilor le-au fost întocmite procese verbale pentru huliganism şi tulburarea ordinii publice.

Moldova, iar ai alegeri. Deja locale. Dar de această dată eu nu voi participa pentru că nu voi fi pe 5 iunie în Republica Moldova. Chiar dacă sunt chişinăuian de ani buni, de vreo 10 ani sunt şi “italian”, nu chiar cu acte, dar asta-i altă poveste. Am plecat pentru că nu reuşeam să-mi întreţin familia din salariul meu mizer de profesor. Dar totuşi îmi iubesc ţara şi încerc să găsesc şi alte motive pentru a reveni acasă. E dificil. Am fost anul trecut de Paşti acasă şi chiar am rămas plăcut surprins de unele schimbări în bine care sunt în capitală. Dar, mai este tare mult de lucru.

Şi asta o ştie şi actualul primar Dorin Chirtoacă, dar o ştiu şi ceilalţi candididaţi la funcţia de primar al capitalei. De ce oare nu se grăbesc să-şi anunţe deschis numele, dar se ascund mojiceşte în spatele unor panouri de publicitate sau acţiuni de prost gust de felul “inaugurarea oficială a Lacului Valea Morilor”? Da, e greu să ai soluţii concrete şi să ştii în detaliu toate problemele chişinăuienilor.

Nu înţeleg secretomania PLDM şi ce pun ei la cale. Oare chiar să nu aibă PLDM o candidatură destoinică, capabilă să intre în lupta pentru capitala Chişinăului împreună cu Dorin Chirtoacă?

Sau încă n-a ajuns la Chişinău candidatura PLDM? Oameni buni, aşezaţi-vă comod şi aşteptaţi, pentru că vine “la pachet de la Italia”. Ajunge până pe 10 aprilie. Între timp, structurile de stat şi „băieţii” (care ştiu să facă aport atunci când şeful ordonă) vor fi în mobilizare generală. Unul întâlneşte candidatul la aeroport, altul îi mătură calea şi îl conduce, celălalt îi explică regulile de joc şi cum să joci periculos cu ţigări şi chibrituri astfel încât nimeni să nu te prindă.

Moldovenii din Italia vorbesc despre faptul că PLDM pregăteşte la funcţia de primar al Chişinăului un cetăţean moldovean plecat la muncă peste hotare, care de ceva timp este primar într-o localitate de acolo. Asta este Moldova fără sărăcie promisă cu atâta patos? Cât de prinsă în realităţile de la Chişinău este o persoană, plecată la muncă peste hotare de ani buni? Are ea oare dreptul moral să candideze la funcţia de primar general al municipiului Chişinău?

De fapt, ştiu cum va apăra interesele chişinăuienilor. Argumentele sale “la noi la Italia” vor înlocui soluţiile concrete, iar şiretlicurile pe care le ştie fiecare stranier în Italia numai să supravieţuiască şi să nu fie alungat de autorităţi în ţara de unde vine vor fi promovate şi în Chişinău.

Cred că, în cel mai bun caz, acest “candidat-colet de la Italia” se va comporta ca un ţăran, care tocmai a sosit în capitală, şi întreabă pe fiecare trecător “Unde se află Piaţa Centrală?” În 4 ani de mandat numai bine află unde se găseşte şi Piaţa Centrală, şi Termocom-ul, şi Lacul Valea Morilor. Dar, poate e şmecher şi va învăţa repede aceste destinaţii, dar mai sunt şi o sumedenie de alte lucruri pe care trebuie să le ştie la modul practic, şi nu din auzite sau de pe internet.

Un astfel de candidat nu poate fi decât o marionetă în mâinile celor care încearcă să-l promoveze şi au interese, iar culoarea lor este cunoscută – VERDE.

De fapt, am aflat că aceasta este o strategie politică a PLDM-ului şi o înţelegere între Excelenţa Sa Vlad Filat şi tovarăşul Vladimir Nicolaevici Voronin: PLDM să înainteze un candidat, care cu siguranţă va pierde alegerile, pentru a ajuta PCRM-ul să obţină victoria la alegerile pentru primăria Chişinău. Desigur, acesta este doar un fragment din scenariul pus la cale de cuplul Filat-Voronin, o înţelegere diabolică de împărţire a sferelor de influenţă şi a principalelor funcţii în ţară: ministere, parlament, capitală, care reprezintă principala sursă de venit a ţării. Ştiu că scenariul acesta este bine ascuns de ochii şi urechile lumii şi se va tăia şi în carne vie numai să fie dus până la capăt.

Chiar să nu aibă PLDM un candidat merituos care ar putea concura cu Chirtoacă? Unde este echipa cu care se laudă Filat cu atâta zel şi care ştie cum să scoată Moldova din sărăcie? Chiar nu este destoinic nimeni?

Se vede deja cu ochiul liber că problemele interne macină crunt acest partid, format din piese de mozaic roşii, galbene şi verzi, care nu-şi mai găsesc locul pe acelaşi teren de joc şi sunt incompatibile. Un lucru este sigur, PLDM şi-a dat seama că nu poate “lua” primăria capitalei, iar aşteptările şefului de partid, devenit un munte de aroganţă şi îngâmfare, depăşesc cu mult realitatea. Cred că singurul politician care chiar ar fi putut candida cu succes este Alexandru Tănase.

Dragi chişinăuieni, eu mai am argumente, dar, voi, sunteţi gata, de dragul a încă 5 kg de orez, să jertfiţi 4 ani din viaţa voastră pentru a le permite „verzilor” făţarnici să prefacă capitala Republicii Moldova într-un „Chişinău SRL”? “La noi la Italia” nimeni n-ar accepta o asemenea situaţie, nici chiar moldovenii-italieni aşa ca mine. Am prefera pace şi stabilitate, în continuare.

Scriu cu adâncă mâhnire în suflet acest articol, deoarece a fost pătată cinstea și onoarea unei instituții de învățământ, pe care am absolvit-o și am stimat-o dea lungul anilor. Acum 30 de ani, înainte de renumita ”perestroika” lui Gorbaciov, am avut onoarea să-i fiu elev actualului director Boris Volosatâi, atunci – profesor de istorie. Abandonam orele tovarășei Ana Platon (soție a unui lider de partid comunist), pentru a le frecventa pe cele ale noului învățător de istorie, care încerca să ne aducă în conștiință adevărul, iar în inimi – dragostea față de Patrie.

Un timp, am fost mândru de toți discipolii liceului Gheorghe Asachi (în perioada RSSM – școala nr.1 din Chișinău), inclusiv de Iurie Roșca, lider al PPCD. Și iată acum, din nou am constatat o trădare de neiertat – un ”Roșca-2”, supranumit Marian Iliici, lider al Partidului Democrat, care nu-și schimbă năravul, cum n-ai da.

Păcat. Căci am crezut că vom reveni în timpul apropiat acasă, la părinți, să le purtăm de grijă. Au fost toate premisele, odată cu venire la putere a Alianței pentru Integrare Europeană. S-a făcut un lucru fantastic – Ghimpu, Filat, Urechean și Lupu au devenit peste noapte eroi naționali și pentru cei care stau în Moldova, și pentru noi, plecați încă în perioada guvernării comuniste, la lucru peste hotare. Am crezut până în ultima clipă că totul va fi bine. Și ce vedem acum, după sosirea la Chișinău a emisarului de la Kremlin? O vădită trădare, prost camuflată și prezentată dozat, pentru a nu trezi un nou ”7 aprilie”.

Probabil, politica noii coaliții, care va guverna Moldova după 28 decembrie, PDM și PCRM, are dreptate că nu declară franc adevărul: s-ar produce o explozie în societate. Se încearcă, în stilul comunist, verificat și sigur, de a se prezenta adevărul dozat. Pentru început, Kremlinul înserează rezultatele impactului agresiv în politica internă a Republicii Moldova  în edițiile sale periodice, pentru a ”palpa” reacția moldovenilor. Ceva mai târziu, fiți siguri, va ieși Voronin cu vreo declarație, bine aranjată de consilierul Tkaciuk. Iar în final, îl vom vedea și pe Lupu, cu renumita frază: ”Dragii mei, în urma unor consultări, deloc ușoare, a fost luată o decizie benefică pentru toate naționalitățile, care locuiesc în RM…”

Aproape pentru toate, dragă Marian Iliici. Pentru toate, în afară de moldoveni, căci ați readus Moldova la statutul de gubernie rusă. Vă ”mulțumim” din suflet și vă asigurăm că nu mai revenim, probabil, niciodată acasă. Și bani nu vom mai trimite la baștină, pentru a vă asigura PIB-ul. Ba din contra, vom lua și părinții cu noi aici, în Europa.

Patria e nu doar locul unde te-ai născut, dar și locul unde au grijă de tine și nu te trădează. Și, în final, un respect pentru ceilalți absolvenți ai liceului teoretic Gheorghe Asachi: Mihai Ghimpu, Corina Fusu, Dorin Chirtoacă etc. Pentru cei, care știu ce este verticalitate politică. Să trăiți!

Ghenadie Turuta, Torino, Italia.

În după-amiază zilei de duminică, 21 noiembrie, președintele interimar Mihai Ghimpu a plecat, într-o vizită electorală cu cetăţenii moldoveni stabiliți la Padova, Italia, unde a stat doar câteva ore.

Cheltuielile legate de vizita preşedintelui interimar în Italia au fost suportate din fondul electoral al Partidului Liberal, pe listele căruia candidează Mihai Ghimpu pentru scrutinul din 28 noiembrie, a declarat pentru “Adevărul” Petru Grozavu, purtătorul de cuvânt al PL. „Padova este oraşul italian unde se află un număr important de cetăţeni moldoveni și Președintele a considerat important să se deplaseze acolo”, a mai spus Grozavu.
Pe de altă parte, serviciul de presă al PL a trimis presei un comunicat în care se spune că „deşi vizita coincide în timp cu campania electorală pentru anticipatele din 28 noiembrie, plecarea preşedintelui Ghimpu la moldovenii din Italia a fost programată cu mult înainte de alegeri. „Am avut planificată plecarea în Italia încă până a şti că vom avea alegeri. Am promis că îi voi vizita – şi nu doar pe ei - şi atunci când ne-am întâlnit la Chişinău, la Congresul Diasporei moldoveneşti, în luna octombrie. Şi e cazul să merg…”, a declarat liderul PL duminică la întâlnirea cu alegătorii din Călăraşi, înainte de a-şi lua zborul spre Padova.

Centro Congressi Regione Piemonte din Corso Stati Uniti 23 va gazdui miercuri, 10 noiembrie, de la ora 21.00, prezentarea cartii lui Dario Fertilio “Musica per i lupi” (“Muzica pentru lupi”), ce prezinta tortura comunista din inchisoarea de la Pitesti, aparuta anul acesta la Editura Marsilio. La eveniment participa, alaturi de autor, jurnalistul Luca Bistolfi. In cursul serii va fi prezentat documentarul lui Sorin Iliesiu “Genocidul sufeltelor: Experimentul Pitesti. Reeducare prin tortura”, in curs de realizare de catre Fundatia Video Media Bucuresti.

Metodele cele mai barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti “recalcitranti”, de cele mai diferite credinte politice si religioase, cu scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze fizic si sa se mutileze psihic denigrandu-si trecutul. Aceasta operatie diabolica de depersonalizare, de “destramare a anturajului” si de asasinat moral s-a desfasurat cu incepere din vara lui 1948 in penitenciarul Suceava, in penitenciarul Pitesti, unde a atins apogeul cruzimii si bestialitatii, continuand apoi, cu o putere mai scazuta, in penitenciarele Gherla si Targu Ocna. (Textul integral si detalii pe portalul Muzeul Sighet: Sala 50 – Fenomenul Pitesti).

Cartea a fost prezentata la inceputul lunii septembrie si la Accademia di Romania din Roma.

Dacă la cei peste un milion de români se mai adăugă şi cetăţenii moldoveni, care sunt peste 500 de mii, numărul românilor din Italia devine cu adevărat impresionant – circa 21% din totalul imigranţilor, urmată de cea a albanezilor – 11% şi cea a marocanilor – 10,2 %.

Numărul imigranţilor din Italia a crescut de 20 de ori în ultimele două decenii, ajungând de la aproximativ 500.000, în 1990, la aproape cinci milioane, adică 7% din populaţia Italiei, în 2010.

Conform raportului, în ianuarie 2010, în Italia erau 4.919.000 de imigranţi, cu 700.000 mai puţini decât sunt înregistraţi de Institutul italian de statistică (Istat).

Cei mai mulţi imigranţi (23,2%) trăiesc în regiunea Lombardia (nord), în timp ce în Lazio sunt 11,8%, în Veneto – 11,3% şi în Emilia-Romagna – 10,9%.